Alexandru Chirtoacă (1907-1978)

 

Ziarist, teatrolog, biblioteconomist şi manager.  S-a născut la 23 febr. 1907 în s. Şireaevo, r-nul Ananiev, reg. Odesa, într-o familie de ţărani. S-a stins din viață la  24 iul. 1978.  Şi-a început activitatea de muncă în calitate de tractorist, mecanic, apoi a fost numit instructor al Comitetului regional al comsomolului din RASSM. În 1933 a absolvit Institutul Pedagogic Taras Şevcenco din Tiraspol, iar în 1949 – Şcoala superioară de partid a CC al PCUS.   A lucrat în calitate de şef al secţiei pentru maturi a Comisariatului poporului pentru învăţământ al RASSM, redactor al gazetei judeţene şi orăşeneşti Sovetskaâ zemlâ din Bălţi. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial s-a aflat în rândurile armatei sovietice.   În primii ani de după război a revenit la jurnalistică. A condus Direcţia pentru arte a Consiliului de Miniştri din RSSM (1949-1953). Odată cu organizarea Ministerului culturii al RSSM această direcţie a fost încadrată în noua instituţie, Al. Chirtoacă fiind patron al artelor până în 1958.   În anii 1959-1964 a exercitat funcţia de director al Bibliotecii Republicane de Stat a RSSM. Preşedinte adjunct al Prezidiului Societăţii Teatrale din Moldova (1964-1974). Deputat al Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a treia. Om cu o bogată experienţă de viaţă şi frumoase calităţi de a lucra şi a conduce colective întregi, Al. Chirtoacă poseda vaste cunoştinţe în diferite domenii ale culturii, artei, istoriei neamului nostru. S-a manifestat ca un promotor al biblioteconomiei practice şi teoretice de la noi. Spre sfârşitul anilor ’50 ai sec. XX  Biblioteca Republicană de Stat de afla în condiţii dezastruoase: localul ei de pe strada Puşkin colţ cu str. Şciusev, strâmtorat de diferiţi locatari putea să pună la dispoziţia cititorilor doar o mică parte din colecţiile sale, acestea fiind plasate prin garaje, subsoluri, în localul Bisericii Sf. Gheorghe, închisă de către sistemul totalitar bolşevic. Al. Chirtoacă a depus eforturi colosale pentru a finisa construcţia şi a amenaja noul local de pe str. 31 august 1989. A triplat personalul bibliotecii, atrăgând absolvenţi cu o bună pregătire ai diferitor facultăţi, feciori şi fiice veniţi de la sate în sângele cărora pulsa respectul şi dragostea faţă de carte. S-a schimbat starea demografică în acest colectiv, cea ce a adus la orientarea spre cartea naţională şi literatura despre Moldova. A fost gândită şi realizată structura bibliotecii, care şi astăzi stă la baza Bibliotecii Naţionale. Într-un ritm intens colaboratorii bibliotecii au clasificat şi catalogat toate colecţiile, acestea fiind apoi repartizate pe niveluri şi servicii. În felul acesta în iun. 1961 uşile celei mai mari biblioteci din Moldova au fost deschise solemn pentru cititori.   Al. Chirtoacă îi îndemna prin propriul exemplu pe tinerii bibliotecari să cerceteze cartea naţională, să întocmească bibliografii consacrate ştiinţei, culturii, tehnicii în Moldova, să învioreze activitatea întregului sistem de biblioteci din republică.    Alexandru Chirtoacă a fost directorul care a patronat, între altele, edificarea clădirii noi, actualul bloc Nr. 1 al instituţiei, a fost primul autor de articole şi broşuri legate de istoria instituţiei (Alexe Rău).

(Art. preluat din Calendar Național 2007).